Rabbit’s hole

Pe la noi nu-i ca la voi / creste fanul mai vioi

Si am mai fost odata pe meleagurile natale saptamana trecuta. Doar asa, ca sa vad ce mai fac ai mei, ce mai e prin Bucuresti si ca sa iau o tona de acte. Nu de alta, dar Ambasada Romaniei la Paris e cea mai profitabila afacere pe care am vazut-o. Pentru ei. Cer astia 50 de euro pentru CEREREA de schimbare de pasaport. 40 pentru imputernicirea altcuiva de a o face. 70 pentru traducerea unei pagini ! Mai ca iti vine sa te intrebi daca bietul traducator nu o scrie cu sangele propriu. Si mai au nevoie si de o luna pentru regimul de urgenta si trei in regim normal pentru orice act. Am impresia ca le creeaza din aer. Cu incantatii !

Ca sa revenim - lasati naibii ambasada - rezolvati-va toate actele odata (traduceri, legalizari, acte de nastere, pasaport etc) direct in Romania ! E mai ieftin …

“Pot sa va dau o adeverinta !”

Se ia una bucata scoala franceza de mare prestigiu - de exemplu Ecole Polytehnique. E mare, e frumoasa, cu multe dependinte si facilitati, dar are un defect : e populata. De studenti si de angajati. Dau ieri telefon sa intreb de diploma de master ( bucata aia de hartie frumos colorata utila pe post de hartie igienica) - nu de alta, dar am fost promotia 2004 si inca n-am vazut-o la fata. Sunt fericit - simt ca se apropie momentul intalnarii. Dar simt prost.

Totusi inainte de a ma abera cu episodul de ieri, trebuie putin explicat. In general administratia universitatilor franceze e eficienta - nu te ajuta dar macar nu iti pun bete in roate. Dupa cateva rendez-vous-uri cu trei-patru secretare dai de capatul oricarei probleme - chit ca astea mai uita si mai faci odata drumul. Dar nu par a fi chitite contra studentilor (vezi Automatica & secreteriat).
Asa ca mare mi-a fost fericirea in toamna anului 2005 dupa ce am scapat de sustinerea proiectului final - o saptamana mai tarziu sun tanar si inconstient la secretariat.

“Saru’mana! As dori sa va intreb de diploma …”
“Buna ziua ! A, pai va pot da o adeverinta !”
“Dar despre diploma, se mai stie ceva ?”
“Stiti, la master au participat studenti de la doua facultati, asa ca mai ia putin pana se decide formatul, formularea … Nu stim exact cand va fi gata.”
“Foarte bine, o sa trec sa luni sa iau adeverinta, la ora …”

Dupa o luna, sun iar (octombrie 2005). Nu, diploma nu e gata “stiti, marimea diplomei …”, dar “va pot da o adeverinta”. De ce nu ? Poate mai am nevoie in viitor, asa ca mai iau una. 14 decembrie (poate cu mos Craciun pe drum ?) - nope, nu inca. Dar oamenii se inteleg pe o ceremonie de inmanare … si dau adeverintele ca pe painea calda.

Ma prind cam cum merge treaba, si schimb tactica - sun peste 3 luni. Ca de, asa sunt sigur.

Februarie 2006 - nu, decid fontul, dar au adeverinte. Aprilie 2006 (nu eu, un coleg care paraseste Franta, poate definitiv, ca eu m-am prins de orar :D) - nu inca, dar e pe vine. Poate o adeverinta - la ce dracu ii ajuta ? O inrameaza ? Iunie 2006 - nu, dar au adeverinte calde, tocmai scoase de la cuptor (mah, astia sunt platiti pe bucata distribuita ???). August 2006 - tipa e in concediu, raspunde altul. Extaz ! S-a decis fontul si sigla, mai dureaza max o luna si vor incepe sa le dea ! Hai ca inaintam.

Ieri, 4 septembrie 2006. A trecut un an si aproape jumate de cand nu am mai trecut prin holurile acelei facultati. Cu un zambet de Hitler examinand harta Poloniei ridic receptorul:

“Buna ziua! Stiti, am fost student la master in 2004, si vroiam sa va intreb de diploma”
“A, pai pot sa va dau o adeverinta” (deja am cosmaruri pe tema asta)
“Nu, ma interesa diploma in sine”
“Nu este gata - s-a produs o schimbare in deciziile luate (!) si va trebui sa ne intrunim ca sa stabilim formatul (!!), fontul (!!!) si sigla (!!!!). Ne gandeam sa facem o ceremonie prin 2007, ca asa e dragut”
“…” (subtitrare : ‘tui mama masii de ratati, copiii si neamul lor …”)
“Stiti, ia timp sa luam aceste decizii …”

Poate postum …

Este prietenul/prietena credincioasa ?

Aceasta este intrebarea care mi-a sosit pe Yahoo Messenger astazi, incercand sa ma incite a le utiliza serviciile de “chat detectives” :

chat_detectives_agent_ksn: Ever wondered what your significant other does online when you aren’t around? Would they flirt with other people or even cheat if given the right opportunity? Mine did… Wanna find out just how faithful they would be in the face of temptation?

Lasand exagerarile deoparte, as dori sa inteleg cum testeaza partea cu inselatul - unul dintre “detectivi” e dispus sa incerce pe viu ? Sau se refera la cyber-sex ?

Dictionar urban

Intr-un moment de plictiseala, am cazut in capcana ego-search-ului si spre uimirea mea am invatat ce inseamna numele Sergiu - a breed of romanian gangster exported in north america. this cognitiv gangster is a mutation denerated by the DNA alteration produced in 1986 when the nuclear reactor Cernobil exploded.

Nu foarte magulitoare definitia, asa cum Vasile m-a luat peste picior - dar cam prea rapid pentru gustul meu, motiv pentru care am completat dictionarul cu “definitia” sa :

vasile - A kind of bird found in Romania, near the Brasov city, very similar to the humming bird - emits a high pitch squeel every 20 seconds, while trying to attract a mate. Very thin, usually eats like crazy trying to put some wight for the winter.The feathers are usually a strange red - brownish color that helps it blend in with the pine cones and not get spotted.Usually very annoying for its sound and droppings smell, it has been almost entirely killed as a species. A few are still living in the balcanic area and there is even a confirmed presence in Paris, France. Example : I saw a small vasile flying around the Eiffel tower.

Care este definitia voastra ?

Quotes of the day

Everybody heard famous quotes from one or another known figure (Einstein, Bill Gates, Bush …) but sometimes, going out into the world, you find perls of wisdom shinning with good humor. And here are a few examples :

“ Keep waiting and pretty soon you’ll be dead.” - from one computer enthusiast to a newbie asking whether he should buy a new graphics card or wait for the next best thing

” Iepuriii nu sunt migratori ” (en. “Rabbits do not migrate”) - Irina answering a friend’s concerns over the limited living space of rabbits in the Paris - Boulogne forest.

” N-am vrut decat binele tarii mele - daca nu s-a putut, a fost si vina ei !” (en. “Everything I wanted was the best for my country - if it wasn’t possible it is also because of it !”) - Divertis, parlamentary member’s motto

Apropo de ziua de nastere a WWW …

… care a fost pe 6 august, Firefox incearca sa ne aduca aminte de vitezele de download de pe vremuri :

Presupun ca minus cu minus da plus.

Pe acasa …

In sfarsit, dupa mai mult de sapte luni, mai dau si eu prin Romania. O sa plec maine si voi sta sase zile, bucurandu-ma de caldura, natura, tara, poate mare (desi ma cam indoiesc) …

Ce pot sa spun ? Sunt fericit ca o sa imi revad parintii, orasul natal si casa de la tara; ca o sa revad macar o parte dintre prieteni si ca iarasi voi fi uimit ca toata lumea vorbeste romana.

Dovada a productivatatii de azi, iata lista de lucruri pe care de-abia astept sa le regasesc :

• pepeni zemosi si buni
• merdenele cu branza
• colegii din liceu si glumele noastre vechi dar care inca ne fac sa sughitam de ras
• via de la tara, verde si plina de struguri, ca si livada si campul pe care il munceam in liceu
• cainele de la tara, care nu ma mai recunoste si incearca uneori sa ma muste
• mici, mamaliga cu branza, ciorba de perisoare si de stevie
• vacantele de vara tihnita, cu Asimov la umbra unui stejar
• prietenii din facultate, berile pe acoperisul caminului si laptele cu miere din “Pirahnia”

E greu sa nu cazi putin in butoiul cu nostalgie … dar sa nu divagam - vroiam sa va spun ca probabil nu voi posta mare lucru in timpul asta. Poze dupa, distractie placuta pe timpul asta si pentru cunoscutii pe care nu ii contactez - scuze, dar probabil timpul nu imi va permite sa va revad pe toti. Nu va sfiiti totusi sa imi trimiteti un mail sau sa ma sunati - ma voi bucura sa aud de voi !

Mentalitate de firma sau nepasare ?

De cateva saptamani in biroul unde sunt cazat avem o noua poama - un hibrid intre consultant si programator, care se ocupa cu urlatul la telefon, trantitul usii si plecatul devreme. Motive suficiente pentru a fi tras in teapa in echipa noastra, dar spre uimirea mea tipul a reusit sa mai adauge o calitate - indiferenta crasa. Spre seara - cam cu juma de ora inainte ca poama sa plece - o reprezentata a lui Mos Craciun (si a echipei sistem) vine sa ii faca golanasului un cadou - un portabil nou-nout, in ghiozdanelul aferent. O minune de scula, in valoare de 3000 de euro (am verificat !), care trebuie sa inlocuiasca laptopul paganului - cei drept cam vechi: n-are decat DVD reader, probabil lipseste writerul … Asa ca incep sa salivez linistit pe langa el, sa trag de ghiozdan (ergonomic, flausat si abtibilduit, sa nu se speteasca victima carand) si in general sa gravitez pe acolo. Dar nu-i bai, ca n-am concurenta : becisnicul nici ca arunca o privire catre laptop ! Mai rade oleaca la telefon, mai tranteste o usa si dus este, pe seara respectiva. Nu tu despachetat, nu tu pornit, nu tu legat laptopul cu un dispozitiv de siguranta. Sta biata minune a tehnicii in ghiozdan si eu ma gandesc cu tristete la echipele de curatatori care vor trece dimineatza (sau noaptea, dupa caz) si vor “pohti” si ele la ceva pentru “puradei” - fie ei albi, negri sau multicolori.

Acu’, problema ! Sa il iau acasa, mi-e ca nu rezist sa nu ii dau drumul - si sa nu tentam spiritele slabe, ca nu mai am bani de laptop nou acu ! Sa il las, nu-mi vine - parca am auzit printre muncitorii care trec dimineatza si romani, si nu vreau sa se strice reputatia neamului (nu ca francezii n-ar fi lipiciosi la degete). Mai parcurg odata genealogia puslamalei, var laptopul in ghiozdan, ghiozdanul sub o geanta si tot mormanul sub masa, fac o cruce si o zbughesc spre casa. Om vedea maine …
PS - Tot imi pare rau ca nu am luat scula - ce fata ar face pramatia dimineatza cand laptopul lipseste din vina lui

Leac de caldura …

Dansezi ? Noooo, prefer sa meditez !

Aparent am ratat la mustata specializarea care mi se potrivea cel mai bine :

- preluat de la Raluca