Rabbit’s hole

Mentalitate de firma sau nepasare ?

De cateva saptamani in biroul unde sunt cazat avem o noua poama - un hibrid intre consultant si programator, care se ocupa cu urlatul la telefon, trantitul usii si plecatul devreme. Motive suficiente pentru a fi tras in teapa in echipa noastra, dar spre uimirea mea tipul a reusit sa mai adauge o calitate - indiferenta crasa. Spre seara - cam cu juma de ora inainte ca poama sa plece - o reprezentata a lui Mos Craciun (si a echipei sistem) vine sa ii faca golanasului un cadou - un portabil nou-nout, in ghiozdanelul aferent. O minune de scula, in valoare de 3000 de euro (am verificat !), care trebuie sa inlocuiasca laptopul paganului - cei drept cam vechi: n-are decat DVD reader, probabil lipseste writerul … Asa ca incep sa salivez linistit pe langa el, sa trag de ghiozdan (ergonomic, flausat si abtibilduit, sa nu se speteasca victima carand) si in general sa gravitez pe acolo. Dar nu-i bai, ca n-am concurenta : becisnicul nici ca arunca o privire catre laptop ! Mai rade oleaca la telefon, mai tranteste o usa si dus este, pe seara respectiva. Nu tu despachetat, nu tu pornit, nu tu legat laptopul cu un dispozitiv de siguranta. Sta biata minune a tehnicii in ghiozdan si eu ma gandesc cu tristete la echipele de curatatori care vor trece dimineatza (sau noaptea, dupa caz) si vor “pohti” si ele la ceva pentru “puradei” - fie ei albi, negri sau multicolori.

Acu’, problema ! Sa il iau acasa, mi-e ca nu rezist sa nu ii dau drumul - si sa nu tentam spiritele slabe, ca nu mai am bani de laptop nou acu ! Sa il las, nu-mi vine - parca am auzit printre muncitorii care trec dimineatza si romani, si nu vreau sa se strice reputatia neamului (nu ca francezii n-ar fi lipiciosi la degete). Mai parcurg odata genealogia puslamalei, var laptopul in ghiozdan, ghiozdanul sub o geanta si tot mormanul sub masa, fac o cruce si o zbughesc spre casa. Om vedea maine …
PS - Tot imi pare rau ca nu am luat scula - ce fata ar face pramatia dimineatza cand laptopul lipseste din vina lui